joi, 30 iulie 2009

Povestea fără început...


Azi este un mâine lansat imaginar de ieri? Acum e rezultatul logic al unui adineaori arbitrar? Concluzie: Povestea nu începe niciodată de la Început.

Înaintea Începutului a fost o altă poveste care a născut personaje, vieţuiri pasagere pe scena jongleriilor hilare ale unui clovn simpatic numit destin.

Aşa îmi place să văd viaţa. O poveste care merge numai înainte. Nu există înapoi pentru că orice privire în spate înseamnă scurtarea zborului predestinat. Totul curge într-un singur sens şi direcţia nu se va schimba niciodată. Chiar dacă totul este relativ (Einstein), creierul nostru şi al copiilor noştri nu va funcţiona la capacităţi geniale pentru a inversa scurgerea timpului.

Şi atunci... e simplu. Nu a fost niciodată "a fost odată ca niciodată" şi nici nu va fi nici un "până la adânci bătrâneţi". Totul este un acum relativ, care oscilează artistic între inefabil şi intuibil.

O zi magică!

Un comentariu:

Lorelei spunea...

Da, "acum" este relativ la fel cum 'o data'='ca niciodata'= n-ar fi existat. Ce chestie: am scris mai demult o poveste asemanatoare cu asta despre povestea fara inceput si fara sfarsit, dar cu trimiteri in alta parte. Anyway, iti doresc 'acumu-uri'minunate!