Viaţa la mişto

OK. Îmi amintesc că Babu m-a întrebat odată de ce iau totul la mişto, de ce nu pot vorbi serios atunci când discutăm o problemă serioasă. I-am replicat "viaţa ne ia oricum la mişto, fără să ne întrebe, noi de ce n-am ţine-o tot aşa?". N-a fost de acord. Am încercat să îi amintesc cât de bine era înainte să ne naştem, când pluteam într-un vis frumos, în pântecele mamelor noastre. Babu m-a adus cu picioarele pe pământ. Şi mi-a reamintit că m-am născut.

"Eh, atunci a făcut prima oară mişto de mine viaţa. Pentru asta nu o iert. M-a întrebat cumva dacă vreau să mă trezesc în ea? Nu. Aşa că am rupt orice legătură cu ea. Nu o pot lua în serios pentru că e o neserioasă atunci când m-a făcut să respir prima oară"... "Eşti nebun, Ursane", mi-a zis Babu şi am ciocnit.

Au trecut anii şi povestea mea a curs ca o glumă serioasă. Lumânările de pe tort se înmulţeau, dar eu mă încăpăţânam şi continuam să mă îmbrac în uniforma de clasa întâi. Am păcălit anii şi trupul chiar m-a crezut. Nu există depresie dacă ştii să-i zâmbeşti tristeţii.

Nu există emoţii şi frică dacă ştii că mâine va fi o zi senină. Nu există furtuni dacă ştii că norii sunt aer filosof. Nu există piedici şi stăpâni dacă ai învăţat să sari şi ştii că în spatele vorbelor care te sperie sunt ecourile unor suflete sclave în viaţă ca şi tine.

Nu există vorbe care să te atingă, doar intenţii rele. Scapă de ele că oricum sunt aruncate gratuit şi prind rod doar pentru o zi. Urăşte doar ura din ochii celorlalţi nu şi purtătorii ei. Învaţă să faci paşi înainte chiar şi atunci când eşti placat la gleznă. Invidia şi răutăţile sunt aerul de care ai nevoie pentru a deveni mai puternic, iar eşecurile sunt simple indicatoare într-un drum numit viaţă, pe care oricum îl parcurgi la mişto.

Nu te uita în spate decât la florile care au crescut pe urmele tale. Noroiul şi tristeţea nu există decât dacă te laşi dus de val. Fă lucrurile să se întâmple şi nu aştepta să ŢI se întâmple, pentru că atunci nu mai poţi face nimic. Acceptă-i pe toţi din jurul tău, înţelege-i şi caută să descoperi omul din spatele imaginii sociale. Asta pentru că fiecare din noi vrea să fie FRUMOS atunci când masca virtuală pe care şi-o imaginează pe chip este înţeleasă de tine ca frumoasă. Nu-l interesează să se demaşte, vrea confirmări că tu ai văzut ce vrea el să îţi arate: o poleială în spatele căreia se simte sigur şi suprem.

Nu vorbi niciodată lucruri care te dor, pentru că viaţa te va auzi şi te va lua iar la mişto.

Cam aşa fac eu mişto de viaţă zi de zi. Şi ea de mine. De asta convieţuim atât de fericiţi împreună într-un destin care ne este străin amândurora.

Nu pot fi serios, după cum mă sfătuia Babu, pentru că râsul este viaţă. Şi când încetăm să râdem, să glumim... se face noapte şi bate vântul, cică...